Pagini

miercuri, 24 iunie 2015

La conac



Greu am găsit pe Internet ceva despre Joița - dar am găsit iute un conac ce seamănă cu acesta din fotografia de deasupra și aflat chiar în comuna Joița, județul Giurgiu (dar nu la sud, ci la vest de București). Îi spune „Conacul cu nuci”, e acoperit cu tablă (așa pare) nu cu strat gros de stuf - avantaj conacul vechi. Cel nou e numit a fi cu nuci, cel vechi - se va vedea - e înconjurat de plantații de orez - avantaj conacul nou, deși nucii nu se văd, iar galeria foto e cam la fel de jalnică precum capitolul „Despre”, de unde nu aflăm decât că e mai la vale de Carrefour Militari. Interesant e că pe plantațiile de orez lucrau, acum 72 de ani, soldați.
Ah, pardon, despre cel nou ni se mai spune că e „neobrâncovenesc” și că e vechi de peste 100 de ani (dar care e reperul?).

















Pare că delegația de ziariști (aici, avându-le în mijloc pe gazde), oaspeți ai conacului nou-nouț, e mai numeroasă decât cei ce trudesc pe plantație. Dar nu e decât o răutate a privitorului...

Așadar, așa arăta vechiul conac (la vremea fotografierii, în 1943, strălucind de nou ce era) - mai mic și mai elegant decât cel de azi. Și cel de azi poate că e elegant, dar „galeria foto„ de toată jena, nu prea lasă să înțelegi despre ce e vorba. Prin urmare, greu să te îmbie să-l cauți. În afară, desigur, de curiozitatea care-i mână pe cei pasionați de istorie: cine știe, s-o găsi pe acolo careva care să-și aducă aminte de familia Teodorescu sau de povestea acestor locuri: cine a fost numitul Teodorescu? de ce era plantație de orez? de ce lucrau soldați acolo? pe cine voia să impresioneze dl Teodorescu, aducând puhoi de ziariști la conacul său? să fi fost - cumva - patronul lor?... și câte și mai câte...


Update
Am primit, pe facebook, acest excelent comentariu din partea doamnei Mariana Roșca. Mulțumindu-i pentru aceste detalii excepționale, vă redăm integral textul scris de domnia sa:
„Mariana Rosca: Am copilarit in vecinatatea conacului din fotografiile postate, cunosc foarte multe amanunte in legatura cu proprietarul acestuia si sunt si pasionata de istorie. Ambele conace se afla in satul Joita si vecine cu Perimetrul Ecologic Arcuda, vecinatate care le-a cauzat la nationalizarea din 1948 includerea lor in patrimoniul Uzinei de apa Arcuda devenind CONACUL CU NUCI clubul uzinei iar conacul despre care vorbim, succesiv, tabara de copii, locuinte pentru salariatii uzinei iar, dupa 1970 , a apartinut Consiliului Popular Joita. CONACUL CU NUCI se afla la intrarea dinspre BACU in Joita, pe partea dreapta, vis-a-vis de Statia electrica de transformatoare si relativ aproape de vila sculptorului Romulus Ladea. Celalalt conac, cel despre care vorbim, in joita i se spunea VILA LUI GENERALUL si este situat la intrarea dinspre SABARENI, imediat dupa podul de peste Dambovita, pe partea stanga. Tot pe partea stanga, dar inainte de podul Joita, au fost cele doua mari parcele de orezarii. Atat conacul cat si orezariile au impartasit soarta fostului lor proprietar. Conacul a ajuns o ruina, dependintele , si nu putine, au fost daramate, bisericuta de lemn pangarita si abandonata zeci de ani a fost totusi mutata in cimitirul Joita, arborii seculari si livada au fost transformate in lemn de foc iar OREZARIILE care faceau parte dintr-un plan national de diminuare a importurilor initiat de printul Barbu Stirbei au fost colmatate cu malul extras de dragi din albia Dambovitei. Proprietarul acestui domeniu a fost Generalul- adjutant PAUL TEODORESCU {28 iunie 1988 - 17 ianuarie 1981) fost ministru al Marinei si al Aerului {1937-1939}, initiatorul constructiei campusului actualei Academii Militare si fost comandant al acesteia, initiatorul constructiei caii ferate de pe Valea Prahovei, al constructiei celor 7o de depozite de cereale din Baragan si Portul Constanta. A contribuit la dotarea marinei militare cu cele doua submarine, cu velierul Mircea, fregata Regina Maria, vasul Marasesti s.a. A refacut Manastirea Dintr-un Lemn din judetul Valcea si a transformat-o in locas de cult pentru aviatori si marinari, a renovat bisericile din Joita si Frasinet. Fiind unul din apropiatii regelui Carol al II-lea {impreuna cu colonelul Marinescu, la 6 iunie 1930, l-au instalat pe acesta pe tronul Romaniei} , Maresalul Antonescu cand a preluat putere, la 6 septembrie 1940, l-a destituit din armata pe generalul Teodorescu si i-a fixat domiciliul la conacul de la Joita. Tocmai de aceea se afla la conac atunci cand cohorta de ziaristi venita sa faca reportajul despre Uzina de apa de la Arcuda a fotografiat si conacul si orezariile acestuia. Desi la acea data Romania se afla in plin razboi, in orezarii lucrau soldati. Erau soldatii inapti de lupta dar apti de munca in spatele frontului. Stiu ca au mai lucrat si cateva femei din Joita, dar putine. Le era frica de serpi. Soarta a fost cat se poate de nedreapta cu acest militar cu vocatie de constructor. Desi nu facuse parte din camarila regala, Maresalul l-a surgihiunit iar dupa razboi, desi nu participase la lupte, in 1948 i s-a confiscat averea si a fost arestat. Timp de zece ani a fost la canal si prin mai multe puscarii din tara. Apoi a trait intr-un subsol din pensia fostei lui menajere. L-a salvat din mizerie si saracie fostul sau coleg de academie militara, generalul De Gaulle care, inainte de a vizita Romania, in vara anului 1968, a cerut sa-si vada fostii colegi de facultate: Teodorescu si Micloiu. Atunci i s-a dat un apartament in Dr.Taberii si i s-a initiat o pensie militara. Atunci, in august 1968, m-a chemat bunica mea sa mi-l arate pe GENERALU. Venise cu doi barbati tineri sa fotografieze ce mai ramasese din raiul pe care il crease candva. Anii batranetii si i-a petrecut calatorind si documentandu-se pentru o teza de doctorat in istorie. S-a retras la Manastirea Dintr-un Lemn al carui co-ctitor a fost si tot aici este inmormantat. Este omagiat in fiecare an, la 28 iunie, de catre reprezentantii marinei si ai aviatiei militare.” (sursa: aici)
P.S Linkul către datele ce-l privesc pe generalul Teodorescu - inclusiv două fotografii ale acestuia - ne-a fost comunicat de dl Victor Roncea. Mulțumim!

7 comentarii:

  1. Cateva dintre personajele din fotografia de grup din aceasta postare, apar si in ultima fotografie de aici:
    http://willypragher.blogspot.ro/2015/07/noua-statie-de-apa-din-bucuresti.html

    Sigur este ca Joita este chiar langa Perimetrul Ecologic Arcuda unde exista o uzina de apa. Pe mine ma intereseaza foarte mult cine ar putea fi arhitectul conacului. Dupa mine conacul din postarea de mai sus nu poate fi Conacul la Nuci.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesantă observație - ne ajută să datăm fotografiile de la stația de apă, înregistrate în arhivele de la Freiburg fără dată.
      În privința asocierii casei din fotografiile din 1943 cu „Conacul cu Nuci”, e vorba doar de coincidența numelui localității. Dar, ținând seama de perioada foarte mare de timp (cam 70 de ani) trecut de la fotografierea vechiului conac dar și de obsesia noilor generații privind modificarea, „completarea”, lărgirea - pe scurt, pocirea vechilor clădiri, n-am ocolit posibilitatea ca așa-numitul Conac cu Nuci să fie o palidă umbră a casei din aceste imagini. Evident, era doar o supoziție.

      Ștergere
    2. Conacul cu Nuci este la fel ca in fotografi

      Ștergere
  2. Sigur este ca pana in 2013 in Joita exista o firma care avea ca obiect de activitate, intre altele, cultivarea orezului. Se numea Pessco Prod Srl insa nu am gasit nicaieri pe net adresa sediului care ar putea fi chiar aceasta casa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesant. Poate găsim iubitori de excursii (și de orez :) )care să ajungă acolo, să ne dea de veste...

      Ștergere
    2. https://www.facebook.com/groups/1577370015906018/ De curand a fost creeat acest grup pt comuna Joita si satul Bacu. Poate gasiti pe grup persoane care pot povesti mai multe despre Joita si istoria ei. Chiar si doamna Mariana Rosca este pe grup. O doamna incantatoare.

      Ștergere
  3. Conacul cu nuci nu are legatura cu Vila generalului . Este conacul familiei Vasile I. Dan , cumparat in anul 1877 - 13 iulie , de la Constantin Gherman si lasat mostenire pe linie materna 4 generatii. Denumirea de "Conacul cu nuci " i-a fost atribuita de proprietarii actuali , evident, datorita nucilor din curtea generoasa si cu intentia de a dezvolta un obiectiv turistic

    RăspundețiȘtergere