Casa bunicului

În casa bunicilor - probabil că e vorba despre casa din București, bunicii Prager având proprietăți în multe localități ale țării. Ba, se pare că și-n București abeau mai multe. Oricum, celebră și rămasă-n istorie e cea din Calea Victoriei nr.1.

Fotografia de deasupra se găsește în colecția Willy Pragher de la Freiburg. Dar e greu de crezut, judecând după hainele trecătorilor, că e făcută de el - tot ce se poate să fie fărcută de tatăl său.

Casa Prager (construită în 1888 și al cărei arhitect a fost George Mândrea), aflată la intersecţia Căii Victoriei cu strada Marconi, lângă Palatul CEC şi vis-a-vis de Palatul Poştelor (actualul Muzeu de Istorie a României), a fost construită după planurile arhitectului George Mândrea în 1888 pentru negustorul de blănuri Sigmund Prager, furnizor al Curţii Regale, care a deschis aici un magazin de blănuri de lux, faimos în epocă. Mai mult decât un simplu negustor de blănuri, Simgund Prager a fost vicepreşedinte al Camerei de Comerţ. În 1907 a făcut parte, alături de Mauriciu Blank, George Asan şi Nicolae Dane, din comisia care a ales planul arhitectonic pentru viitoarea clădire a Palatului Bursei (construit între 1908-1911). Pe un teren neconstruit, care făcea parte din curtea vechii case cumpărate de Prager de la baronul Bellu, Societatea de Asigurǎri „Agricola” a ridicat, în 1912, de-a lungul Strǎzii Marconi, un imobil masiv în stilul epocii, dupǎ proiectul arhitectului Paul Smǎrǎndescu, cunoscut ulterior ca Blocul Prager sau Blocul Agricola. Casa negustorului Prager există şi acum, lipită de Blocul Prager, fiind în proprietatea Loteriei Române. În Blocul Prager au funcţionat, în perioada interbelică, Magazinul Universal Sora (altul decât cel de lângă Gara de Nord) şi, ulterior, Universel, pentru ca, după naţionalizare, spaţiul comercial să fie destinat Magazinului Fortuna, care a avut ca specific desfacerea produselor agroalimentare.