A șaptea zi a lui Florar, în Bucureștiul anului 1932: zâmbete și soare. Zâmbete, pentru grafia numelor bucureștene: Viktoriei și Gișmigiu... Pseudo-germana aplicată în primul caz (un „k” pus la mijloc, dar „V”-ul lăsat... românește, la derută: „k” o fi lăsat pentru o citire corectă, dar atunci de ce e lăsat „v”?... când se știe că „v” e citit „f” de vorbitorii de limbă germană, în vreme ce cuvântul în sine în limba germană e „Sieg”) și „G„-ul pus în locul lui „C” în cel de-al doilea caz. Să fie tot memoria care joacă feste sau doar pomii înfloriți...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu