|
4 septembrie 1971 |
Câte ar avea de povestit zidurile acestui
hotel - și câte ar fi de descoperit în cartea sa de oaspeți, dacă s-a păstrat ceva, ce bine ar fi să fie publicate măcar paginile ce cuprind numele celebrităților care au stat aici. Fotografiile din anii 70 ai secolului trecut cuprind, cu siguranță, nostalgia epocii în care veneau aici marile nume ale anilor 30 sau 40, dar și tristețea dureroaselor urme ale războiului.
|
6 mai 1944 |
Citim în
Adevărul din 24 martie 2011:
Hotelul, construit în 1914 în locul Hanului lui Ivanciu Gherasi, după indicaţiile arhitectului francez Teophile Bradeau, este prima construcţie cu structură din beton armat de la noi din ţară şi sursă de inspiraţie pentru scriitorii străini.
Construcţia hotelului a început în 1912 şi s-a ridicat în locul Hanului lui Ivanciu Gherasi, după indicaţiile arhitectului francez Teophile Bradeau. Când s-au finalizat lucrările, la 1914, avea 149 de camere şi 10 apartamente decorate în stilul Louis al-XIV-lea, model inspirat din Franţa şi Anglia. „Athénée se putea lăuda cu titulatura de singura clădire din ţară cu fundaţie şi structură din beton armat la vremea aceea. Pe lângă asta, era, şi este, foarte bine poziţionat, lângă Ateneu şi Palatul Regal, de aceea era foarte apreciat de elite în perioada interbelică", a povestit istoricul Dan Falcan
Hotelul a fost renovat de patru ori până acum, pentru prima oară în perioada interbelică, mai exact, în 1937. Echipa care i-a schimbat faţa hotelului, pentru a avea un aer modern pentru anii '40, a fost condusă de cunoscutul arhitect român Duiliu Marcu. După bombardamentele din august 1944, care au avariat hotelul destul de grav, a fost refăcut de acelaşi arhitec. În 1965 a fost construită încă o aripă pentru a face faţă fluxului de clienţi şi exigenţelor acestora. Athénée Palace a fost din nou modernizat şi redeschis în 1997, când a fost achiziţionat de lanţul hotelier Hilton (care, spre deosebire de alte hoteluri istorice din lume pe care le are în proprietate, a schimbat firma de pe frontispiciu, cu una
kitsch, colorată, complet nepotrivită cu stilul arhitectonic al hotelului; în Franța - la Paris, sau în Anglia, la Londra, hoteluri ale aceluiași lanț nu au precizată „apartenența” decât pe plăcuțe discrete și în cataloage; la noi e mai degrabă vorba de prostul gust și ifosele părții române).
|
1974 |
În piața din fața ateneului opreau autocarele pline de turiști occidentali, în vreme ce dinspre strada Episcopiei treceau în sus și-n jos autobuzele Škoda (ce duceau spre Drumul Taberei).
|
1974 |
|
O imagine de la „concurență”. Fotografie apărută în revista Life, în 1940 - din seria realizată de celebra Margaret Bourke-White. |
Că veni vorba despre celebrități - iată, ca să vă stârnesc curiozitatea (pentru două postări viitoare), două dintre marile personalități ale epocii care au fost găzduite la acest hotel: soprana Maria Cebotari și dirijorul german Hermann Abendroth.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu