sâmbătă, 4 iulie 2015

În atelierul pictoriței Magdalena Rădulescu

Unul dintre cele mai frumoase și tulburătoare albume ale colecției de la Freiburg. Chiar fotografia de deasupra este, poate, cea mai frumoasă din toată colecția - aleasă special, deși nu exprimă neapărat atmosfera unui atelier de pictură. Poate tocmai de aceea...

Dar albumul de azi a dus la căutări care, la final, au lăsat loc unei singure întrebări: între a nu ști mai nimic despre cineva și a afla ce destin trist a avut și are chiar după dispariție (a murit într-o sărăcie lucie, iar picturile sale, din necunoaștere, se vând la prețuri mici), ce e mai bine de ales? Înainte de cercetări, măcar era bucuria descoperirii, imagine cu imagine, a unei lumi fabuloase, pline de viață și speranță.


Pictorița Magdalena Rădulescu (născută  la Râmnicu Vâlcea), despre care citim că era „cea mai frumoasă femeie a epocii interbelice, de care au fost îndrăgostiţi Constantin Brâncuşi (pe care-l întâlnește în 1924, la Paris) şi Amedeo Modigliani, dar şi Lucian Blaga, care ne spune povestea iubirii lor în romanul său postum Luntrea lui Caron” este azi aproape necunoscută. Nici specialiștii nu știu foarte multe despre ea, ce să mai vorbim despre publicul larg. Cum se poate ca o astfel de celebritate a epocii, care „a introdus în pictura europeană spiritualitatea tradiţională românească...”, să fie azi pierdută în uitare?


Wikipedia îi rezervă Magdalenei Rădulescu un articol doar în limbile franceză și spaniolă (acesta din urmă e doar un rezumat) - pictorița trăind mult în aceste două țări. Iar la licitațiile organizate la București, picturile ei (câte mai sunt) se vând prost, tocmai din cauza lipsei de informații. Chiar cele ce țin de senzațional ar putea ajuta: Magdalena Rădulescu picta, de pildă, pe tablă - pe foile de tablă smulse de vânt de pe acoperișurile caselor.


La 24 de ani (adică în 1826(, Magdalena Rădulescu s-a căsătorit cu pictorul italian Massimo Campigli, de care va divorța în 1939. Fotografiile din albumul de față au fost făcute în 1942, la 3 iulie (o zi de vineri), zi plină - căci în atelier au sosit modelele, după cum se vede încă de la începutul postării, și e treabă de făcut.



































Despre Magdalena Rădulescu am citit și mai puteți citi și altele în următoarele locuri:
Capodopere ale doamnelor picturii românești
- Magdalena Rădulescu - cote și randamente de piață
- Ziariști online
- Wikipedia
- Magdalena Rădulescu (1902-1983)
- Magdalena Rădulescu, o poveste fără sfârșit

4 comentarii:

  1. Aduce cu Frida Kallo ! Si apoi maximum 12 mii de euro pentru un tablou la Paris ?!? ( In tara numai 6 mii ) Pacat. (:

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate, in Romania, nu s-a dezvoltat/stabilizat o piata a picturilor.Noi, nu avem case de licitatii in adevaratul sens al cuvantului.
      Foarte frumoase pozele.

      Ștergere
  2. Amedeo Modigliani era decedat in 1920, iar Magdalena a ajuns dupa 1920 in Paris. Pe Giacometti insa l-a cunoscut .... Referitor la relatia cu Lucian Blaga am rezerve...

    RăspundețiȘtergere

Harta...

Flag Counter
Instalată la 20 aprilie 2015